Contractul de asigurare este definit ca actul juridic prin care o pers fizică sau juridică în calitate de asigurat de obligă să achite o sumă de bani reprezentând prima de asigurare societăţii de asig în virtutea căreia aceasta la rândul ei în calitate de sigur[tor preia riscul producerii unor anumitor evenimente obligându-se ca la producerea acestora să plătească asiguratului o despăgubire, indemnizaţie sau suma asigurată în limitele determinate de condiţiile contractuale.
Ca o definire sintetică din punct de vedere juridic putem spune „ că prin contractul de asig, întrep de asig se obligă să preia un anumit risc în schimbul unei prime de asig”.
Profesorul P. Hubert argumentează faptul că orice contract de asig îndeplineşte 2 funcţii:
a) f de introducere a unui risc într-o mutualitate, prin care în rap cu natura riscului, cu gruparea tipurilor de risc şi deci a asiguraţilor, asiguraţii se solidarizează în vederea constituirii fondului de asigurare pe seama căruia asigurătorul poate acoperi pierderile survenite.
b) f de stabilire a unei legături individuale între soc de asig şi purtătorul riscului care constă în angajamentul reciproc al părţilor cu privire la prestaţie şi contraprestaţie, contractul de asig reprezentând garanţia acestei legături.
Condiţiile de valabilitate ale contractului de asig sunt:
1. capacitatea de a contracta a părţilor: capacitatea de-a contracta asigurarea a unei pers juridice există din momentul înfiinţării în contextul legii. Pers fizice trebuie să se înscrie în anumite limite de vârstă care sunt precizate în lege şi în condiţiile de asigurare şi care au capacitatea deplină de exerciţiu (nu se află în timpul executării unei pedepse penale care privează pers de anumite dr civile, pers este sănătoasă d p d v mintal)
2. consimţământul valabil al părţilor la încheierea contractului de asig este necesar şi se circumscrie normelor de dr comun. Pt a produce efecte legale acesta nu trebuie să fie dat prin eroare sau smuls prin violenţă.
3. să aibă un obiect dat – obiectul contractului de asig îl constituie bunurile şi pesr expuse anumitor riscuri sau în opinia altor autori, obiectul contractului este constituit chiar de interesul asigurabil dar într-un cadru mai general, rep crearea de obligaţii pt părţile implicate.
4. contractul trebuie să aibă o cauză licită – ca şi condiţie esenţială pt subzistenţa contractului de asigurare, prin clauzele sale contractul neputându-se deroga la legile ce privesc ordinea publică şi bunele moravuri.
Caracteristicile contractului de asigurare sunt variate reflectând implicaţii de ordin juridic, ec, financiar şi moral după cum urmează:
– contractul de asig este reglementat de cadrul general derivat al normelor legale aplicabile orcărui contract în general, de asig în special, dar şi de norme specifice corespunzătoare fiecărei ramuri de asig (bunuri, pers, răspundere civilă) fără a ignora intenţiile şi scopul urmărit de fiecare asigurător în parte pe o piaţă concurenţială a asigurărilor.
– perfectarea contractului de asig implică asumarea de obligaţii de către asigurat încă de la semnarea declaraţiei de asigurare, a căror nerespectare blochează încheierea asig sau conduce la consecinţe juridice sau nulitatea contractului dacă acesta este în curs de desfăşurare.
Declaraţia de asigurare rep un dialog scris formalizat între asigurat şi asigurător referitor la risc la elem de identificare a părţilor, la materia, la bunurile care fac obiectul asigurării, la pers asigurată, la suma asigurată.
Ea ţine loc de ofertă din partea asiguratului iar soc de asig îşi manifestă acordul de voinţă în scris prin eliberarea poliţei de asigurare.
Contractul de asig poate fi considerat valabil şi din:
– trimiterea unui document de asigurare, prin cererea de plată a primei de asigurare, din înscrusul prin care se confirmă primirea valorii primei de asigurare, şi din alte înscrisuri din care se degajă voinţa soc de asig de-a încheia contractul de asig.
Contractul de asig este consensual fiind implicat consimţământul p[rţilor încheiat sub formă fixă dovada existenţei lui prin martori nefiind admisă de nici o instanţă.
Contractul de asigurare cuprinde o serie de elemente:
1. data (anul, luna, ziua,ora) la care începe şi expiră răspunderea asigurătorului
2. elem de identificare a părţilor implicate în asigurare
3. obiectul asigurării şi riscurile luate în considerare
4. termenele de plată a primelor de asigurare
5. sumele asigurate
6. limitele despăgubirilor acordate cu ocazia producerii evenimentului asigurat
7. obligaţia asiguratului vizând păstrarea bunurilor, prin luarea măsurilor de prevenire şi limitare a pagubelor
8. condiţiile în care asigurătorul poate refuza plata despăgubirilor sau a sumelor asigurate.
Contractul de asigurare are caracter sinalagmatic părţile obligându-se reciproc, una să plătească prima de asigurare, iar cealaltă să acorde despăgubirea sau suma asigurată la apariţia evenimentului asigurat.
Asiguratul se obligă să facă declaraţii de risc exacte în atenţia asigurătorului atât la perfectarea contractului cât şi la apariţia sinistrului (caz asigurat) şi apoi se obligă la plata primelor de asigurare, asigurătorul îşi asumă sarcina de acoperire a riscului prin despăgubirile corespunzătoare.
Contractul de asigurare are un caracter aleator întrucât efectele acestui contract pt părţi depind de un eveniment viitor incert şi nesigur.
Contractul de asig are un caracter oneros, părţile urmărind realizarea unor anumite scopuri, interese materiale, a căror înfăptuire are loc pe toată durata asigurării. Asiguratul beneficiază de protecţia asigurătorului în schimbul primei de asigurare plătite de asigurat.
Realizarea contractului este succesivă în timp în funcţie de forma de asigurare, de obiectul asigurării de riscuri. Contractul de asig are valenţele unui contract de aderare. Formalizarea cauzelor din contract aparţine soc de asig asiguraţii având latitudinea de a le accepta sau nu în totalitate.
Contractul de asig este unic în raport cu întreaga perioadă de asigurare chiar dacă plata primei are loc prin segmentare, sau chiar dacă (în cazul asig de viaţă) anual se emit noi poliţe – ele sunt în virtutea aceluiaşi contract.
Unicitatea contractului de asig generează consecinţe juridice:
a) contractul de asigurare este guvernat de condiţii iniţiale stabilite pt întregul parcurs al acestuia
b) prima de asig are în vedere întreaga durată a contractului.
Contractul de asigurare implică bună credinţă atât din partea asiguratului cât şi a asigurătorului. Inscrisul constatator al asigurării, doc de asig poartă denumiri variate:
– contract de asig (la asig de bunuri şi de răspundere civilă)
– poliţă de asigurare (la asig de persoane şi cele externe)
– contractul de reasigurare care poate fi după caz: nominal, la purtător, la ordin